Componenta social-comunitară a fenomenului fotbalistic este foarte importantă pentru că aici se produce întâlnirea şi legătura inseparabilă dintre sport, iubitorii fotbalului şi comunitate.

Fotbalul, aşa cum se ştie, stârneşte pasiuni dintre cele mai tumultoase, iar asta se întâmplă în primul rând datorită conţinutului identitar pe care îl generează. Orice echipă reprezintă pe cineva – un bloc dintr-un cartier, un cartier, o şcoală, un sat, un oraş, o naţiune, un continet sau fanii, de oriunde ar fi ei pe mapamond – iar spectatorii simt că se identifică emoţional cu imaginea şi „cauza” fiecărei formaţii. Cântecele din tribune, susţinerea telespectatorilor care trăiesc fiecare moment cu sufletul la gură, necunoscuţii care petrec împreună într-un pub sărbătorind victoria echipei favorite, discuţiile de după meci şi din zilele următoare, toate aceastea reprezintă un solid liant social care sudează prietenii, favorizează cunoaşterea reciprocă şi deschide calea cooperării şi a încrederii între semeni.

Această construcţie identitară mijlocită prin reprezentare stabileşte legătura de necontestat între fotbal şi comunitate creând totodată responsabilităţi atât de partea comunităţii şi a reprezentanţilor săi, cât şi de partea celor care organizează fotbalul în sistem competiţional.

Ca sport, fotbalul îmbină virtuţile atletice cu virtuţile sociale pornind de la însăşi necesitatea colaborării într-o echipă în care fiecare jucător are de îndeplinit un rol precis pentru atingerea unui obiectiv comun. În plan sportiv, fotbalul cultivă calităţi fizice şi psihice, fortifică spiritul de competiţie şi poate fi totodată un mijloc de recreere ori educaţie. Din perspectivă civică, fotbalul este un creator de valori sociale, un suport pentru socializare, un mijloc de integrare şi ascensiune în societate precum şi un fin mediator care contribuie la pacea socială şi la binele public.

Prin multitudinea de cluburi şi asociaţii sportive, fotbalul ca fenomen, ajută inclusiv la fortificarea ţesutului social şi la consolidarea democraţiei prin cultivarea diversităţii şi a pluralismului, a libertăţii de exprimare şi alegere.